Ortodonție – Aparat dentar
Dinții drepți reprezintă un standard de frumusețe pentru foarte multe persoane. Totuși, dantura aliniată corect nu are doar rol estetic, ci și de sănătate. Dinții suprapuși, ocluziile incorecte, dar și alte anomalii dezvoltate în copilărie sau moștenite genetic pot afecta sănătatea întregii danturi. Specialistul ortodont poate oferi un diagnostic și un tratament pentru copiii, dar și pentru adulții cu probleme legate de poziționarea și alinierea dinților.
Ce este ortodonția? Dar specialistul ortodont?
Ortodonția este o subclasă a medicinei stomatologice ce se ocupă cu tratarea dinților care au o formă și o poziție incorectă. Această problemă este des întâlnită în rândul copiilor și adolescenților, iar lipsa tratamentului ortodontic poate afecta sănătatea dinților, a gingiilor, a articulațiilor temporo-mandibulare și chiar a tubului digestiv. Persoana care evaluează poziția și forma dinților de pe arcade, care aplică tratamentul și monitorizează efectele acestuia poartă numele de medic ortodont.
La ce vârstă este recomandată prima vizită la ortodont?
Momentul primei vizite la medicul ortodont este diferită de cel al vizitei la medicul stomatolog. La acesta din urmă este indicat să apelăm atunci când copilul are un an sau în momentul apariției primului dinte de lapte. În schimb, medicul ortodont poate evalua pacienți începând cu vârsta de șapte ani – moment prielnic de începere a tratamentului ortodontic. Bineînțeles, tratamentul poate începe și mai târziu, însă vârsta fragedă conturează numeroase avantaje, precum promptitudinea apariției rezultatelor și remanența îndelungată a efectului oferit de tratament.
În ce situații este necesar tratamentul ortodontic?
Vizitele la medicul stomatolog trebuie efectuate periodic, la o distanță de aproximativ șase luni. Astfel, eventualele probleme dentare pot fi depistate din timp. Cu alte cuvinte, necesitatea tratamentului ortodontic poate fi apreciată de către medicul stomatolog la momentul potrivit.
Situațiile pe care le poate observa medicul sunt:
- Dinți înghesuiți – atunci când dinții nu au suficient loc pe arcada dentară;
- Dinți distanțați – atunci când dinții nu completează arcada dentară sau atunci când un dinte a căzut sau a fost îndepărtat;
- Ocluzie dentară incorectă (mușcătura incorectă):
- supraocluzie verticală – atunci când dinții superiori depășesc considerabil nivelul dinților inferiori, acoperindu-i în totalitate;
- ocluzie inversă – atunci când dinții superiori sunt mult prea în spate sau atunci când dinții inferiori sunt foarte în față;
- ocluzie deschisă deschisă – atunci când se formează un spațiu între dinții frontali sau laterali;
- malocluzie pe linia mediană – atunci când centrul dinților frontali inferiori nu este aliniat cu centrul dinților frontali superiori.
Prin urmare, tratamentul ortodontic este indicat atunci când se dorește o armonizare a fizionomiei, îndreptarea și corectarea dinților, cât și atunci când se dorește corectarea mușcăturii dinților.
De asemenea, există și semne evidente care indică necesitatea unui tratament ortodontic – semne care pot fi sesizate și de pacient.
Acestea sunt:
- atunci când copilul își suge degetul;
- atunci când dinții sunt vizibil strâmbi sau înghesuiți;
- atunci când există dificultăți în ceea ce privește mestecatul și mușcatul;
- atunci când maxilarul produce un sunet neobișnuit;
- atunci când maxilarul sau dinții nu se află în armonie cu fizionomia feței.
Ce tipuri de aparate dentare există?
nevoile particulare ale pacientului și, în anumite situații, de dorințele sale:
- aparat dentar metalic din ceramică;
- aparat dentar metalic din safir;
- aparat dentar cu un grad ridicat de estetică – gutiera transparentă;
- aparat dentar aplicat pe partea din spate a dinților.
Aparate ortodontice fixe versus aparate ortodontice mobile
Principala deosebire dintre aparatul dentar fix și cel mobil se referă la complexitatea cazului ortodontic. Astfel, aparatul dentar fix este utilizat în corectarea malpozițiilor severe, dat fiind faptul că are capacitatea de a lucra asupra dinților în permanență. În schimb, aparatul dentar mobil acționează doar atunci când este purtat, iar tratamentul poate dura mai mult timp. Acesta este recomandat copiilor cu vârste cuprinse între șapte și unsprezece ani pentru a lăsa loc dinților să erupă și pentru a ajuta maxilarul și mandibula să crească.
Curățarea celor două aparate dentare, fix și mobil, se realizează în moduri diferite, însă au un numitor comun: nerespectarea acesteia poate duce la afecțiuni dentare, la acumularea plăcii bacteriene și la formarea tartrului. În ceea ce privește aparatul dentar fix, Acesta trebuie curățat după fiecare masă, cu ajutorul unei periuțe speciale, dedicată spațiilor interdentare, cât și cu apă de gură și ață dentară. Și aparatul dentar mobil trebuie curățat după fiecare masă, însă procedura este una mult mai simplă, ținând cont că acesta poate fi îndepărtat. Pacientul se pală normal pe dinți, respectând toții pașii, iar apoi curăță aparatul dentar cu o periuță dentară diferită față de cea utilizată în interiorul cavității bucale.
Multe dintre persoane își pun această întrebare. Adevărul este că – niciunul dintre aparate nu provoacă durere, ci un disconfort, mai slab sau mai intens, de la caz la caz. Această senzație neplăcută este normală, dat fiind faptul că ambele aparate dentare acționează prin presiune pentru a modifica poziția structurilor dentare. În schimb, dacă există durere insuportabilă de lungă durată, este necesară o vizită la medicul ortodont.
